Mihai,in aparenta a avut doar doua surori,insa in realitate avea multi frati si surori.Biologic dar si spritual era ruda noastra mai mult decat se poate descrie in cuvinte.Nevoiti sa rezistam unor conditii mai grele,am supravietuit moral,spiritual si chiar financiar sprijinindu-ne unii pe altii,mai intai Mihai,Corina si eu,mai apoi si sotii nostri,Adda,Ciprian si Adi.Momente de rascruce ne-au gasit aproape,ne-am sfatuit,ne-am contrazis,uneori ne-am mai si certat,dar am ramas uniti si am facut front comun fiindca eram frati.Ulterior, in viata fiecaruia din noi au aparut si alti frati,si chiar daca biologic eram doar trei frati,sufleteste si moral eram mai multi si asta s-a vazut la trecerea lui Mihai la Hristos.Pentru mine,sora lui mai mare,ramane in suflet Mihaita ca fratior mai mic si ca frate mai mare intru cele vesnice. Stiu ca nu am si n-am avut acceptul lui si nici al Corinei de a scrie aceste randuri,dar am simtit nevoia de a fi ,in felul meu,alaturi de cei ce plang despartirea si de cei ce cred in nemurire.Moartea fratelui meu mi-a adus un mod de a comunica cu el absolut personal si greu de definit.Nu-l visez,nu-mi sopteste si nici nu ma sfatuieste,dar ma sustine si ma apara cu caldura asa cum a facut-o de cand ne stim.Si nu doar pe mine,ci pe noi toti fratii sai intru Hristos! MAGDALENA(MIOARA)